Împăratul Akihito a abdicat astăzi, o premieră în ultimii 200 de ani în Japonia

UPDATE Împăratul Akihito al Japoniei şi-a declarat oficial abdicarea

Împăratul Akihito al Japoniei şi-a declarat în mod oficial abdicarea, în cadrul unei ceremonii în Tokyo, şi a ţinut ultimul discurs public în calitate de suveran al tronului Crizantemei, relatează BBC.

• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”
• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?

În discursul final, Împăratul Akihito a declarat că „doreşte Japoniei şi lumii întregi pace şi prosperitate”.

„Sunt profund recunoscător pentru oamenii care m-au acceptat ca simbol şi m-au susţinut”, a declarat al 125-lea împărat al Japoniei.

„Împreună cu împărăteasa Michiko, sperăm din inimă că era Reiwa va fi paşnică şi fructuasă, şi ne rugăm pentru bunăstarea şi fericirea ţării noastre şi a poporului”, a adăugat împăratul.

În prima parte a ceremoniilor private de marţi, împăratul şi-a raportat abdicarea în faţa strămoşilor mitologici ai familiei imperiale japoneze. Ceremoniile au loc în Camera pinilor (Matsu-no-Ma) din Palatul Imperial.

În ceremonie au fost folosite o oglindă sacră, o sabie veche şi bijuterii familiei, obiecte specifice care atestă legitimitatea împăratului.

La eveniment participă peste 300 de persoane, feţe regale, membri ai guvernului nipon, lideri ai parlamentului şi alte figuri publice de marcă. Premierul Shinzo Abe a susţinut un discurs, reprezentând poporul, înainte ca Akihito să rostească ultimele sale cuvinte în calitate de împărat al Japoniei. Din punct de vedere tehnic, Akihito va rămâne împărat până la miezul nopţii.

Miercuri, prinţul moştenitor Naruhito va deveni al 126-lea suveran al tronului Crizantemei.

Data abdicării împăratului Akihito, o premieră în ultimii 200 de ani în Japonia, a fost stabilită de guvern, familia imperială neavând un cuvânt de spus în acest sens.

Japonia va intra, miercuri, în primul an al erei imperiale „Reiwa” (frumoasă armonie), după trei decenii de eră Heisei (obţinerea păcii).

Festivităţi istorice şi inedite

Populaţia niponă se pregăteşte astfel de festivităţi istorice şi inedite, pentru că, de data aceasta, naţiunea nu mai este indoliată de decesul suveranului, aşa cum s-a întâmplat la succesiunile precedente, în 1989 (moartea lui Hirohito, numit şi împăratul Showa), 1926 (moartea lui Taisho) şi 1912 (moartea lui Meiji).

Principalele ceremonii foarte stricte şi scurte din 30 aprilie şi 1 mai, care vor avea loc în cea mai frumoasă sală a Palatului imperial – Camera pinilor (Matsu-no-Ma) -, vor fi difuzate de postul TV public NHK.

Sunt aşteptate şi adunări publice lângă Palatul imperial, dar şi la sanctuarele shinto, religie care domină ritualurile imperiale.

Evenimentele asociate succesiunii la tronul Crizantemei sunt programate pe mai multe luni, culminând, în toamnă, cu vizitele oficiale ale unor şefi de state şi de guverne.

Naruhito va deveni împărat pe 1 mai, la ora 00.00.

Ceremonia va avea loc în aceeaşi Sală a pinilor, de la ora locală 10.30, şi va fi, de asemenea, foarte scurtă. În timpul ceremoniei, noul împărat va primi sabia, bijuteriile şi sigiliile imperiale.

De asemenea, aceeaşi oglindă sacră, care rămâne în sanctuarul ei, va fi folosită în timpul ceremoniei.

În timpul evenimentului, împăratul va rămâne tăcut.

De la ora 11.00, Naruhito va lua parte la altă ceremonie, la care va susţine primul discurs ca împărat. Totodată, premierul Abe va susţine un discurs din partea poporului nipon.

Noul împărat îşi va saluta supuşii dintr-un balcon acoperit cu sticlă pe 4 mai, însă nu va participa la multe evenimente oficiale până în toamnă.

Pe 22 octombrie, îşi va proclama oficial ascensiunea la tronul Crizantemei, într-un eveniment la care vor participa 2.500 de persoane, urmat de o procesiune cu maşinile prin centrul oraşului Tokyo.

Era Heisei, marcată de prăbuşirea economiei Japoniei, ani de stagnare, dezastre naturale şi propagarea social media

Împăratul Akihito şi împărăteasa Michiko au modernizat profund monarhia japoneză atât de legată de tradiţii, au adus-o mai aproape de popor şi au contribuit la popularizarea acesteia.

Akihito a încălcat mai multe tradiţii, de la căsătoria cu o femeie pe care o iubea la campania sa pentru pace şi exprimarea regretului pentru rolul Japoniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar acest lucru i-a adus popularitate şi respect.

Născut în 1933, Akihito avea 11 ani când s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial.

A moştenit tronul Crizantemei în 1989, devenind al 125-lea împărat al Japoniei, după moartea tatălui său, împăratul Hirohito. În perioada acestuia, Japonia a trecut printr-o expansiune agresivă, care a avut ca rezultat o devastare a ţării, dar şi o constituţie care impunea un pacifism instituţionalizat după război, redactată de forţele de ocupaţie americane. Hirohito a rămas împărat, dar nu a mai avut nicio putere politică.

Akihito s-a îndepărtat treptat de tradiţii care impuneau ca împăratul să stea separat de oamenii de rând. A fost, de altfel, primul împărat care s-a căsătorit cu o persoană fără titlu nobiliar, Michiko Shoda, fiica unui magnat al făinii. S-au cunoscut la un turneu de tenis şi s-au căsătorit în 1959, evenimentul stârnind o furtună mediatică.

Cei doi au ales să îşi crească singuri copiii şi nu să apeleze la bone, aşa cum se obişnuia.

Michiko, criticată în primii ani ai căsătoriei pentru că nu a respectat tradiţiile, l-a născut pe prinţul Naruhito în 1960, dar a suferit un avort spontan trei ani mai târziu şi s-a retras din viaţa publică. L-a născut pe prinţul Akishino în 1965, însă a continuat să sufere de tulburări provocate de stres. Suporterii ei sunt de părere că ea a contribuit mult la modernizarea monarhiei nipone.

După cutremurul şi tsunamiul care au provocat explozia de la Fukushima, în 2011, Akihito a avut o apariţie fără precedent la televiziuni, pentru a face un apel la calm.

Două luni mai târziu, cuplul imperial mergea în vizită la Fukushima, spre uimirea puriştilor care considerau că datoria primară a împăratului este să se roage, nu să se întâlnească cu poporul.

Popularitatea lui Akihito i-a permis acestuia să îşi exprime opinii politice, în ciuda faptului că nu are un rol în acest sens.

De exemplu, şi-a făcut publică în mod clar opoziţia faţă de naţionalism şi şi-a exprimat „regretul profund” privind acţiunile Japoniei din cel de-Al Doilea Război Mondia.

Într-o vizită istorică făcută în 1992 în China, Akihito a spus că Japonia „a produs o mare suferinţă poporului chinez”.

Iar, în timp ce vizita Coreea de Sud, şi-a exprimat „regretele profunde” pentru suferinţele coreenilor din timpul ocupaţiei nipone, între anii 1910 şi 1945.

Pentru a pune capăt domniei, Akihito a încălcat o altă regulă şi a apărut la televiziuni, în 2016, cerând poporului să îl lase să abdice.

Parlamentul şi guvernul au adoptat ulterior o decizie care modifica legea ce impunea împăraţilor să rămână pe tron până la moarte, astfel încât rolul său să fie preluat de prinţul moştenitor Naruhito.

Viitorul împărat Naruhito

În vârstă de 59 de ani, prinţul moştenitor Naruhito va fi al 126-lea împărat al Japoniei şi primul născut după cel de-Al Doilea Război Mondial. S-a căsătorit în 1993 cu Masako Owada, o femeie fără titlu nobiliar, iar, opt ani mai târziu, s-a născut unicul lor copil, prinţesa Aiko.

Viitorul împărat Naruhito şi-a anunţat intenţia de a continua munca tatălui său.

Politica Japoniei se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar şi reprezentativ al unei monarhii constituţionale. Puterea executivă este deţinută de guvern, iar Constituţia japoneză din 1947 i-a limitat rolul împăratului la cel de „simbol al statului şi al unităţii poporului japonez”.